Pestii

Aceasta familie face parte din ordinul Anabantoidaea. Ordinul se imparte in genurile: Anabas, Ctenopoma, Malpulutta si Sendelia.
Pestii din acest ordin sunt pesti de apa dulce, din zona tropicelor si au caracteristic un aparat respirator auxiliar numit labirint. De multe pri branhiile nu sunt suficiente pentru o respiratie eficace si atunci pestii care traiesc in ape maloase, lipsite de oxigen, si-au dezvoltat cu timpul acest labirint, ca organ auxiliar. Pestii ies la suprafata apei si respira aer atmosferic. Labirintul este mai dezvoltat sau nu, in functie de specie si de varsta. Deci aceste specii se acomodeaza usor la lipsa de oxigen din apa.

Anabantidele sunt raspandite in sud-estul Asiei, Indoneziei si Africa. Sunt numai pesti de apa dulce si din motive economice s-au raspandit si dincolo de insulele Sunda. Sunt pesti nepretentiosi, dar au nevoie de multa caldura. Bazinele trebuiesc acoperite, pentru ca respirand aer atmosferic sunt sensibili la diferenta de temperatura intre cea a apei si a aerului din camera. De asemenea, bazinul trebuie acoperit si pentru faptul ca speriindu-se sar afara din apa (mai ales Trichogaster leeri). Din acest punct de vedere, acest lucru este evident atunci cand isi ingrijesc icrele sau puii. Desi sunt pesti pasnici fata de alte specii, sunt foarte agresivi fata de sexul opus (mai ales fata de femele) in timpul reproducerii.

Betta splendens - Pestele luptator siamez

Betta splendens ca peste de acvariu poate fi diferit de pestele salbatic, din biotopul natural. Ca specie face parte din familia Anabantidae, caracterizata prin existenta unui organ respirator suplimentar, descris la prezentarea familiei. Traieste in baltile calde, deficitare in oxigen din Asia de sud-est.
Este un peste nepretentios, in acvariu putand fi crescut in vase foarte mici, fara aerisire. De aceea, pentru a avea exemplare demne de a fi prezentate intr-o expozitie, este de preferat sa fie crescut in vase mici, borcane, pentru a-si putea dezvolta si etala frumusetea. Pentru acest lucru nu este nevoie decat de o ingrijire minima si o hrana corespunzatoare, la intervale regulate pentru a pastra apa curata. Fiind tinut intr-un spatiu mic, este necesar, ca din cand in cand sa i se schimbe apa. Este total nepretentios la calitatea apei (duritate si pH), dar au nevoie de o temperatura de 28-30° C, iar pentru reproducere chiar cu 1-2° C mai ridicata.

Colisa chuna

Sunt raspanditi in nord-estul Indiei si Bangladesh. In afara perioadei de reproducere si masculul si femela sunt la fel de colorati. Cand este agitat, masculul are un colorit mai intens, cu o culoare galbena-aurie pana la roscat. Capul, zona pectoralelor si abdominala, ca si partea in fata a analei este de un albastru-verde stralucitor. Pe dorsala are o pata lunguiata, galben-citron pana la alb si care e terminata in partea superioara a ei. La femela, temporar, apare o dunga longitudinala inchisa la culoare. Reproducerea si hranirea puilor e foarte asemanatoare cu a speciei Trichogaster trichopterus, fiind valabila pentru toate speciile de Anabantidae. Poate ajunge la 7 cm.
In anul 1964 Niuwenhuizen a observat ca daca specia nu este tinuta intr-o companie adecvata, nu se coloreaza si pot chiar sa nu se reproduca. De aceea recomandam bazine mari, bine plantate, cu mai multe perechi. Daca bazinul este mic se va ajunge la conflicte teritoriale. Pentru o pereche vom considera necesar un teritoriu de circa 50 cm2. Cuibul poate lipsi sau poate fi mic si neingrijit.

Helostoma temmincki

Este raspandit in sud-estul Asiei, in India, Malaezia, Borneo, Sumatra si Indonezia. Corpul este inalt, aplatizat pe lateral, cu o deschizatura a gurii ingusta, buzele foarte groase si carnoase, iesind foarte mult in relief. Totodata buzele sunt acoperite cu dintisori foarte fini, apropiati unul de celalalt. Dorsala este mai lunga ca anala, tepii din partea tare nefiind uniti intre ei. Este un peste mare care in circa 18 luni ajunge la 18 cm. In biotopul natural atinge 55 cm, dar in acvarii sunt mai mici. Specia a fost descoperita in anul 1831 de Cuvier-Valenciennes pe baza unor pesti adusi din Java.
Coloritul: pe un fond de la galben spre verzui, apar mai multe dungi longitudinale inchise la culoare, dungi care se intaind si pe aripioare. In acvariu apare si o forma semialbinotica (semialbinotica pentru ca lipseste pigmentul dar ochii sunt negri nu rosi). Femela, in acvariu, este mai mica, atingand abia 10-12 cm, fiind mai plina ca masculul. Ea se mai deosebeste de mascul si prin faptul ca are spatele mai ascutit. Au nevoie de foarte multa hrana si o temperatura de 25° C.

Macropodus opercularis
Genul este raspandit in sud-estul Asiei, apartinand Belontiidelor. In acest gen sunt pesti robusti, supli, puternici, mediu aplatizati pe lateral. Botul este scurt, buzele pronuntate, cu dorsala mai lunga sau egala cu anala. Prima radie a pectoralelor este puternic prelungita, putand fi chiar bifurcata, iar la coada, radiile mijlocii sau cele superioare sau inferioare putand fi foarte prelungite. Linia laterala este sau intrerupta sau lipseste in totalitate. Operculele sunt acoperite cu zimti. Sunt pesti rezistenti si complet nepretentiosi, doar exemplarele tinere fiind pasnice. In general se impaca greu cu celelalte specii. Mananca atat hrana vie, pe care o prefera, dar si uscata sub forma de fulgi deshidratati. Prefera acvariile cu mult soare (sau daca nu, multa lumina) si in general se va evita introducerea lor in acvarii nou infiintate si foarte bine plantate. Sunt pesti cu un corp lunguiet, puternic aplatizat pe flancuri si ales in partea din spate a corpului. Lungimea la care ajunge este de 8 cm la masculi, femelele ramanand mai mici, dar mai pline in zona abdomenului (mai ales cand ating maturitatea sexuala).

Trichogaster leeri
Specia este raspandita in India, Malaezia si Indonezia, unde traiesc in ape putin adanci, calde si foarte bine plantate. Este un peste pasnic, chiar sfios, foarte sensibil la raniri si destul de dificil de crescut. Are nevoie de o apa cu temperatura de 24-30° C. Mananca orice fel de hrana, chiar si uscata, dar i se va oferi doar hrana mica pentru ca are gura foarte mica. Si la aceasta specie, abdominalele s-au transformat in fire (antene) cu care-si cauta hrana. Abdominalele sunt reduse doar la prima radie si sunt mult prelungite. Capul si corpul sunt inalte, foarte turtit lateral, cu gura mica si buzele pronuntate. La fel ca la specia Trichogaster trichopterus, masculul are aripioara dorsala ma lunga si ascutita la capat, in timp ce femela o are mai scurta si rotunjita, fiind si mai umflata in zona abdomenului. Ajung pana la 10 cm, masculii, femelele ramanand mai mici.

Culoarea de fond a corpului este de un albastru-violet-argintiu, acoperit cu pete neregulate sidefii, pete care acopera corpul precum si o parte din aripioare. Are o dunga laterala neagra, intrerupta din loc in loc, care merge de la bot pana la radacina cozii.
Au nevoie de acvarii mari, bine plantate, pentru a-i crea locuri de ascuns. Reproducerea ca la specia Trichogaster trichopterus cu care se inrudeste foarte mult. Pentru reproducere are nevoie de acvarii de 30-40 l, cu fundul si geamurile laterale acoperite cu hartie inchisa la culoare. Mai ales in timpul reproducerii este un peste sperios. Greutatea la reproducere este de a gasi o pereche care sa vrea sa depuna impreuna. Construieste un cuib mare in care depune cateva sute sau mii de icre (in functie de varsta si marimea pestilor).

Trichogaster trichopterus - Pestele gurami

Corpul este mai alungit decat inalt. Gura este mai mica fiind situata in partea superioara a botului. Masculul are buzele mai groase. In acvariu ajunge pana la 15 cm, in natura fiind mult mai mare. Coloritul are doua variante:- roscat-violeta- albastru stralucitor.Masculul are dorsala mult mai lunga si ascutita, in timp ce la femela este mai scurta si rotunda. Femela se mai deosebeste de mascul si prin faptul ca, la maturitatea sexuala in zona abdominala este mai umflata. Varietatea albastra a primit denumirea de Trichogaster trichopterus sumatranus. Specia este raspandita in India.