Pestii

In general, la noi se considera ca aceasta familie impropriu denumita "Sanitari" este formata din pesti inferiori, cu pretentii de apa si hrana reduse. Majoritatea acvaristilor, necunoscatori, au falsa impresie ca acesti pesti se hranesc cu resturile alimentare ramase de la ceilalti. Aceasta este o impresie falsa, necesitatile lor alimentare fiind cel putin la nivelul celorlalti pesti, daca nu superioare. Este adevarat ca ei sunt folositi ca pesti complementari, pe langa altii care sunt mai colorati, mai mobili si mai cunoscuti. Aceasta reputatie, ca mananca resturi, vine de la faptul ca fiind pesti de fund, avand gura plasata in partea de jos a botului, nu pot manca decat de pe fund. Daca mai mananca si din masa apei (zona de mijloc) o fac foarte rar si foarte neindemanatic. Se stie ca pot trai intr-un acvariu neaerisit si nefiltrat, deoarece au un aparat respirator auxiliar de tip abdominal. Intreaga familie este sensibila la concentratiile chimice din apa. Astfel ei vor fi afectati in cazul folosirii cuprului pentru combaterea hidrei sau a peroxidului contra algelor albastre. Concentratii care pentru alti pesti nu sunt periculoase, pentru ei pot fi mortale. In general sunt pesti nou introdusi in acvaristica, la unele specii reproducerea in captivitate, daca s-a reusit, este de data recenta dupa anii 1975-1980 (ex. Dianema longibarbis, Ancistrus etc.). Toate familiile de somni au multe specii cu obiceiuri deosebite. Intr-un acvariu comun, este bine sa fie reprezentate toate categoriile de pesti: de suprafata, de apa medie si de fund. Din aceasta ultima categorie fac parte si familiile de somni.

Ancistrus dolichopterus
Sunt pesti sociabili care pot fi tinuti cu marea majoritate a pestilor de avariu. De preferat ar trebui tinuti minim 3-4 exemplare, in bazine ceva mai lungi de 80cm. Datorita placilor osoase care formeaza un adevarat “schelet extern” (exoschelet), nu pot fi ciupiti de alti pesti si in stadiul adult sunt foarte rezistenti la boli. Placile osoase lipsesc de pe partea ventrala. Gura este plasata ventral, are forma unei ventuze, fiind specializata pentru fixare si pentru hranirea cu alge pe care le roade de pe geamuri, plante, decor, etc. Inotatoarele sunt mari si foarte puternice. Pestii sunt activi seara si noaptea, dar, intr-un acvariu mai umbrit apar si ziua. Cu toate ca este cunoscut ca un mincator de alge, din pacate, chiar daca numarul de pesti este mare, nu ne va scapa niciodata de algle din acvariu, mai ales ca are anumite preferinte. Nu distruge plantele daca acestea sunt sanatoase.
Prefera acvarii bine plantate cu zone umbroase. Plantele de suprafata nu trebuie sa lipseasca. Ca substrat se va folosi nisip grosier s-au pietris marunt, de preferat mai putin colturos. Fundul bazinului trebuie amenajat cu radacini, ghivece sparte pentru a forma ascunzisuri.

. Este un peste putin pretetios fata de calitatea apei: duritate 2-10Gh, max.20; pH=5-7, dar dupa o aclimatizare chiar 7.8; temperatura intre 24-28 grade C. Totusi pestii sunt sensibili mai ales la folosirea unor substante chimice (“medicamente”) in concentratie mare; tripaflavina, verde de malahit, etc.

Corydoras paleatus
A fost introdus in acvaristica inca din anul 1876. Prima reproducere in acvariu a fost facuta in 1878 de Carbonnier. Arealul sau este sud-estul Braziliei de la La Plata pana in Argentina, unde traieste in ape care curg lent.
Dimorfismul sexual: masculul are o lungime de 5 cm si o aripioara dorsala mai inalta si mai ascutita ca femela. In alta ordine de idei corpul masculului este mai suplu decat cel al femelei, mai ales in perioada depunerii icrelor. Femela este mai robusta si mai mare putand ajunge pana la 7 cm. Coloritul este gri-verde pana la gri-maro, spre abdomen este ocru. Pe acest fond are pete si puncte inchise, neregulate, care pot fi albastru verde-violet (in functie de lumina), aripioarele galbui cu randuri de pete mici inchise la culoare.
Este un peste pasnic si nepretentios in ceea ce priveste calitatea apei, putand fi foarte bine crescut intr-un acvariu comun. Mananca orice: hrana vie sau uscata dar numai cazuta pe fundul bazinului. Prefera tubifexul, enchitreii, daphnia vie. Deoarece isi procura hrana scurmand nisipul, acesta va avea o granulatie mai fina si fara muchii ascutite.

Hoplosternum thoracatum - Pestele sanitar
A fost introdus in comertul acvaristic in anul 1911. Este un peste originar din nordul Americii de Sud, Trinidad si Martinica. Denumirea locala este de "atipa". Desi in Romania a fost introdus si reprodus dupa 1980 el a cunoscut un succes deosebit, in ciuda taliei mari, de aproape 15 cm.
Placile de pe corp se imbina cu cele de pe spate. Corpul este puternic, are 2 perechi de mustati pe maxilarul superior, coada este usor concava, aripioara adipoasa are un spin de sprijin. Lungimea maxima este de 20 cm. Culoarea de baza este un gri maro, cu spatele mai inchis, abdomenul alb (cu exceptia perioadei de reproducere). Pe corp are pete negre-maro mare la mijlocul flancurilor pot forma o dunga. Aripioarele sunt gri galben cu puncte negre. Pe coada are o dunga transversala inchisa la culoare.